Àcitu adìpicu glubbali - primu: lu bloccu di custruzzioni essinziali pi pulìmiri e sustanzi chìmichi a àuti pristazzioni
Prupità fìsichi e chìmichi
Aspettu e Trama: L'àcitu adipicu di sòlitu si prisenta comu na pulviri janca e cristallina o cristalli nichi e senza culuri. Havi na trama liscia e è senza oduri 'n cunnizzioni nurmali, ca lu renni adattu pi vari applicazzioni unni è nicissariu nu prufilu sinsurìali niutrali.
Sulubbilità: mustra na sulubbilità muderata nta l'acqua, cu circa 1,44 g ca si dissolvunu nta 100 ml d'acqua a 25°C. Com'è gghiè, è assai sulùbbili nne sulventi urganici comu l'etanolu, l'acitunu e lu binzenu. Stu cumpurtamentu di sulubbilità ci cunzenti di participari efficacimenti a n'ampia gamma di riazziuna chimichi e furmulazziuna.
Custanti fìsichi chiavi: L'àcitu adipicu àvi na massa mulari di 146,14 g/mol. La sò dinsità è di circa 1,36 g/cm3 a 25°C, ca è na picca cchiù densa di l'acqua. Lu puntu di fusiuni di l'àcitu adipicu è di 152°C, ca innica lu sò passaggiu di nu statu sulidu a nu statu liquidu a timpiraturi auti. Lu puntu di vugghiuta si virifica a 337,5°C, puru si pò accuminciari a dicumpunirisi prima d'agghicari a sta timpiratura sutta la prissioni atmusferica. Lu so puntu di lampi è di 207°C, ca suggirisci ca abbisogna di timpiraturi rilativamenti auti e funti d'accensioni pi prisintari nu rìsicu di nfiammabbilità.
Riattività chìmica: Comu àcitu dicarbussilicu, l'àcitu adipicu cunteni du gruppi funziunali carbussilici (-COOH), ca ci dùnanu n'auta riattività chimica. Partecipa subbitu ê riazzioni di esterificazzioni cu l'arculi, furmannu estiri ca su' assai usati ntâ pruduzzioni di plàstichi, lubrificanti e prufumi. Sparti, po riaggiri cu li diamini attraversu la pulimirizzazzioni di cundinsazzioni pi furmari poliamidi, supratuttu lu nylon 6,6. Sta riazzioni di pulimirizzazzioni è la petra miliari dâ nnustria di fibbri sintètichi e plàstichi ncignirìstichi. L'acidu adipicu pò puru subbiri riazziuni di riduzziuni pi furmari l'arculi currispunnenti e pò riaggiri cchî basi pi furmari sali, canusciuti comu adipati.
Àrii d'applicazzioni
Pruduzzioni di poliamidi (nylon): L'applicazzioni cchiù granni e mpurtanti di l'àcitu adipicu è la pruduzzioni di puliammidi, supratuttu lu nylon 6,6. Ntà stu prucessu, l'acidu adipicu riaggisci cu l'esamitilendiamina ntà na riazziuni di pulimirizzazziuni di cundinsazziuni. Lu nylon 6,6 ca risurta è na plàstica ncignirìstica ad àuti pristazzioni abbanniata pâ so risistenza, durabbilità, risistenza a l’abrasioni e prupità miccànichi ccizziunali. Lu nylon 6,6 è usatu assai nnâ nnustria automobbilìstica pi cumpunenti comu parti dû muturi, ngranaggi e cuscinetti. È macari nu matiriali chiavi ntâ nnustria tissili, unni veni usatu pi prudurri tissuti di auta qualità pi vistiti, tappeti e rivestimenti grazzi â so risistenza, risistenza e capacità di tèniri boni li culuranti.
Plastificanti e lubrificanti: L'àcitu adìpicu è usatu pi prudùciri plasticizzanti a basi di adipatu. Sti plasticizzanti vennu agghiunciuti ê pulimeri, supratuttu ô cloruru di polivinili (PVC), pi migghiurari la so flissibbilità, prucissabbilità e durabbilità. Li plasticizzatura adipati su' prifiriti nta applicazzioni unni è nicissària na flissibbilità a timpiraturi vasci, comu ntâ pruduzzioni di isulanti di cabblaggi automobbilìstici, tubbi mèdici e prudutti di PVC risistenti ô friddu. Sparti, l'estiri dirivati di l'àcitu adìpicu su' usati comu lubrificanti nna vari applicazzioni nnustriali, dannu prupità anti-usura e anti-frizzioni 'ccizziunali, e su' boni pi èssiri usati nne mutura, ngranaggi e autri sistemi miccànici.
Nnustria dû manciari e dî biviri (Usu ‘ndirettu): Mentri l'àcitu adìpicu nun è cunzumatu direttamenti ntô manciari, è usatu ntâ pruduzzioni di matiriali di cuntattu alimintari e apparecchiaturi di trasfurmazzioni alimintari. Li so estiri, quannu vennu usati nne rivestimenti e sigillanti pi matiriali di mmallaggiu alimintari, ajutanu a assicurari l'intigrità e la sicurizza di prudutti alimintari privinennu la cuntaminazzioni e mantinennu la friscura dû pruduttu. Sparti, li pulimeri a basi di àcitu adìpicu ponnu èssiri usati pâ pruduzzioni di cumpunenti di l'attrizzatura ca vennu a cuntattu cû manciari duranti la prucidura, comu nastri trasportaturi e sigilli.
Nnustri farmacèutichi e cusìtichi: Ntâ nnustria farmacèutica, l'àcitu adipicu si po usari comu eccipienti nne furmulazziuna di farmaci. Pò aggìri comu agenti tampuni pi cuntrullari lu pH di suluzzioni e suspinsioni farmacèutichi, garantinnu la stabbilità e l'efficacia dî farmaci. Ntâ nnustria custiètica, l'estiri di àciti adipici su' usati nna vari prudutti, comu crimi, lozzioni e labbra, pi migghiurari la trama, aumintari la diffunnìbbilità e dari prupità emullienti, facennu sentiri la peḍḍi morbida e liscia.
Mètudi di priparazzioni
Ossidazzioni dû cicluesanu: Chistu è lu mètudu nnustriali priduminanti pi pruduciri àcitu adìpicu. Lu prucessu accumincia cu l’ossidazzioni dû cicluesanu ‘n prisenza di un catalizzaturi, di sòlitu un catalizzaturi a basi di cubbartu. Ntà prima fasi di l'ossidazziuni, lu cicluesanu riaggisci cu l'aria o l'ossìgginu pi furmari na misculanza di cicluesanolu e cicluesanunu, nu prucessu canusciutu comu prucessu di "ogghiu KA" (chitonu - ogghiu alcolicu). La riazzioni si svolgi a na timpiratura di circa 150 - 160°C e na prissioni di 1 - 1,5 MPa. Successivamenti, l'ogghiu KA veni ultiriurmenti ossidatu nna na riazzioni di sicunnu stadiu usannu l'àcitu nìtricu comu agenti ossidanti, di sòlitu a na timpiratura di 60-80°C e na prissioni atmusferica. Chista ossidazziuni dû secunnu stadiu cummirtu lu cicluesanolu e lu cicluesanuni ntà l'àcitu adipicu. Tuttavia, chistu mètudu havi quarchi sfida ambientali, pirchì l'usu di l'àcitu nìtricu gènira ossidu nitrusu (N2O), nu putenti gas serra, e richiedi n'attenta gistioni dê flussi di rifiuti.
Approcci biutecnulòggici: Nna l'urtimi anni, ci fu un ntiressi criscenti pi mètudi biutecnulòggici pi pruduciri àcitu adipicu comu alternativa cchiù sustinibbili. Li micrurganìsimi, comu li batteri gineticamenti modificati o li lèviti, ponnu èssiri usati pi trasfurmari li materii primi rinnovabbili comu li zùccari o l’ogghi a basi di chianti nta àcitu adìpicu attraversu na pocu di strati metabolichi. Comu esempiu, certi batteri ponnu èssiri modificati pi fari cosi ntirmedi ca ponnu èssiri trasfurmati 'n àcitu adìpicu. Puru si sti mètudi biutecnulòggici su' ancora 'n fasi di sbiluppu e affròntanu sfidi lijati â pruduzzioni e a costu-efficacia, òffrunu lu putinziali pi na pruduzzioni cchiù rispettuusa e sustinibbili di l'àcitu adipicu nnô futuru.
Pricauzzioni
Rischi pâ saluti: L'àcitu adipicu pò causari irritazzioni dâ peḍḍi e di l'occhi ô cuntattu direttu. L'espusizziuni prulungata o ripituta dâ peḍḍi pò purtari â dirmatiti e si veni a cuntattu cu l'occhi, pò causari arrussmentu, duluri e danni putinziali â còrnia. L'inalazziuni di particeḋḋi di pruvulazzu d'acidu adipicu pò irritari li tratti rispiratori, pruvucannu tussi, sibbitu e mancanza di rispirazziuni. L'ingestiuni di granni quantità d'àcitu adipicu pò purtari a disaggiu gastrointestinali, inclusu nausea, vumiti e diarrea. Li travagghiaturi ca travàgghiunu l'àcitu adìpicu avissiru a purtari apprupriati apparecchiaturi di prutizzioni pirsunali, comu guanti, ucchiali di sicurizza e maschiri rispiratori, supratuttu ntâ l'ambienti unni è possibbili ginirari pruvulazzu.
Rischi di focu e esplosioni: Puru si l'àcitu adìpicu àvi nu puntu di lampi rilativamenti àutu, è cummustibbili. Ntâ forma di pulviri, pò furmari misceli esplusivi cu l'aria si dispersu 'n cuncintrazzioni sufficienti. Li zoni di cunsirvazzioni s'avìssiru a tèniri luntani dê funti d'accensioni e na giusta ventilazzioni è funnamintali pi evitari l'accumulu di pruvulazzu. Ntô casu di n’incendiu ca coinvolgi l'àcitu adìpicu, s'avìssiru a usari sustanzi di cummattimentu apprupriati, comu la pulviri chimica sicca o lu diossidu di carboniu.
Impattu ambientali: L'àcitu adipicu è mudiratamenti pirsistenti ntà l'ambienti. Quannu è rilasciatu ntê corpi d'acqua, pò èssiri digradatu dê micrurganìsimi ntô tempu, ma cuncintrazziuni auti ponu ancora aviri n'impattu ntâ vita acquatica. Putissi macari nfluenzari lu pH dî sistemi acquei a causa dâ sò natura àcida. Pirciò, la curretta gistioni dê rifiuti e li misuri di contenimentu sunu funnamintali pi evitari lu rilassu non cuntrullatu di àcitu adipicu nta l'ambienti. Li nnustri ca prudùcinu o ùsanu àcitu adìpicu hannu a rispittari li rigulamenti ambientali stritti pi ridùciri ô minimu l'impattu ncapu lu tirrenu, l'acqua e la qualità di l'aria.
Spicificazzioni
| Nomu dû pruduttu | Àcitu Adipicu | |||||||||
| Fòrmula chìmica | C6H10O4 | |||||||||
| Pisu muliculari | 146,14 g/mol | |||||||||
| Mpigna | Pùlviri cristallinu jancu | |||||||||
| Puntu di fusioni | 152 - 153°C | |||||||||
| Puntu di vugghiuta | 337,5°C | |||||||||
| Dinzità | 1,360 g/cm3 | |||||||||
| CAS NO | 124 - 04 - 9 | |||||||||
| Còdici HS | 29171200 | |||||||||
| EINEC NO | 204 - 673 - 3 | |||||||||
| Appricazzioni | Usatu pâ pruduzzioni di nylon 66, sìntisi di poliuritanu e pruduzzioni di plastificanti | |||||||||
Fogghiu di cuntrollu dâ qualità
| Nomu dû pruduttu | Àcitu Adipicu | ||||||
| UGGETTU | Spicificazzioni | Risurtatu | |||||
| Mpigna | Pùlviri cristallinu jancu | Pùlviri cristallinu jancu | |||||
| Cuntinutu% (m/m)≥ | 99,70 | 99,82 | |||||
| Puntu di fusiuni°C ≥ | 151,5 | 152,6 | |||||
| Crumu di l'acqua di l'ammunìaca, nùmmaru di culuri cubbartu di platinu ≤ | 5 | 2 | |||||
| Umidità % (m/m) ≤ | 0,20 | 0,18 | |||||
| Mg / kg di ciniri ≤ | 7 | 2 | |||||
| Fe mg/kg ≤ | 1,0 | 0,2 | |||||
| Cuntinutu di nitrati mg / kg ≤ | 10,0 | 0,7 | |||||








